Novaci Transalpina
⦁ Transalpina (DN 67C), din Munţii Parâng, în Carpaţii Meridionali, este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj și Sebeş din judeţul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii. Transalpina străbate patru judeţe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munţii Parâng de la sud la nord. Drumul trece la mică depărtare de varfurile Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m).
⦁ Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.
⦁ Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.
⦁ Oficial, drumul a fost construit de Regele Carol al II-lea, în perioada 1934-1939 , ca șosea strategică. La inaugurare, în anul 1939, a participat însuși regele, însoțit de succesorul său, Mihai I, traseul fiind parcurs într-o mașină de teren, condusă de Carol al II-lea. De atunci, șoseaua este cunoscută sub denumirea de „Drumul Regelui”.
⦁ Înainte de modernizare, traseul era cunoscut ca „Poteca Dracului”, fiind doar un drum prin munte, folosit de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munţii cu turmele de oi în Ţara Românească. Astăzi, Transalpina este cunoscută în Europa ca unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase șosele de pe bătrânul continent.
Novaci - Baia de Fier Stațiunea Rânca ⦁ La 64 de kilometri distanţă de Târgu Jiu, la altitudinea de 1.600 m, se află staţiunea montană Rânca. Accesul se face pe şoseaua Transalpina, din oraşul Novaci. Aflata în apropiere de vârful Papuşa, lacul Gâlcescu sau Obârşia Lotrului, staţiunea este locul ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă sau pentru zborurile cu parapanta. Pentru sporturile de iarnă, sunt amenajate cinci pârtii de schi, una fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă. Fiind o zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ,cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400m-1600 m, optime pentru o stațiune de acest tip, stațiunea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă. Rânca este o zonă excelentă de freeride, fanii de snowboarding și schi extrem au un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vârful Păpușa (alt. 2135 m). Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie până în aprilie, stratul de powder fiind întreținut de precipitațiile dese sub formă de ninsoare. Runcu Cheile Sohodolului ⦁ Cheile Sohodolului reprezintă unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din România, peisaj întins pe aproximativ 12 kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan, între localitatea Runcu si Poiana Contului. Sunt cunoscute si pentru faptul că aici s-au filmat numeroase scene din filmul Trandafirul Galben, avându-l în centrul acţiunii pe ineditul personaj Mărgelatu. Zona Văii Sohodolului este o importantă rezervaţie floristică care adăposteste o mare bogăţie de specii de plante, unele dintre ele fiind rare în flora ţării noastre. Formaţiunile cele mai interesante sunt cele săpate de apă sau vânt în calcar: Nările, Cuptorul, Peştera Gârla Vacii, Inelul. Alte obiective care nu trebuie ratate in Cheile Sohodolului sunt: Peştera Popii, unde au fost descoperite picturi rupestre cu forme antropomorfe de culoare neagra, aflata la intrarea în chei si Pestera Nării, un fenomen natural destul de rar, ce este formată din două galerii cu o lungime de aproximativ 70 de metri fiecare. Baia de Fier Cheile Galbenului ⦁ Cheile Galbenului sunt structuri geologice deosebit de pitoreşti formate pe valea râului Galben, în partea de nord-est a judeţului Gorj. Cheile sunt dezvoltate pe o lungime de aproape 2 km, nefiind extrem de înguste, dar având pereţi abrupţi, la baza cărora s-au acumulat imense aliniamente de pietre (grohotişuri), plasate în zona de luncă largă a acestora. În zonă există peste 50 de trasee de alpinism şi escaladă omologate. De asemenea, aici se poate practica şi canyoning-ul. Polovragi Cheile Oltețului ⦁ Cheile Oltețului, aflate în partea de nord-est a județului Gorj, sunt considerate cele mai înguste formațiuni carstice din Europa. Canionul se întinde pe circa 30 de kilometri, traseul râului Olteț prin munte oferind priveliști spectaculoase, de la porțiuni înguste de câțiva metri și până la oaze de verdeață străjuite de creste impunătoare. Întregul traseu poate fi străbătut cu autoturismul, pe un drum pietruit. Cerna Sat Cheile Corcoaia ⦁ Cheile Corcoaia se află la 200m amonte de Cerna Sat şi au fost declarate rezervaţie naturală, fiind una dintre cele mai frumoase forme de relief din Valea Cernei datorită tunelului săpat în urma scurgerilor de apă. Peștișani Valea Bistriței ⦁ Părăsind umbra marelui sculptor în casa mică si tăcută care sfidează parcă timpul, poţi pătrunde întrun loc fascinant, măreţ si în acelaşi timp misterios: Valea Bistriţei.
⦁ Este o zonă sălbatică, mai puţin atinsă de civilizaţie, unde râul străbate și modelează masivul muntos și curge la vale până în apa Tismanei. Ca să poată admira aceste frumuseţi virgine, călătorul trebuie să parcurgă un traseu anevoios, dar efortul nu este în zadar, în faţă ţi se deschide un peisaj minunat, încărcat de legende si de tradiţii.
⦁ După câţiva kilometrii în faţă ţi se deschide Barajul Clocotiș (amenajat doar parţial) si, într-un final Cascada Dracilor, loc proiectat în legendă, care dă fiori oricărui călător. Oamenii locului spun că noaptea acolo vin dracii să facă baie. Aşa că se feresc să treacă pe drum după lăsatul serii.
Padeș Valea Cernei ⦁ Valea Cernei oferă turistului, împătimit sau de ocazie, numeroase provocări. Călătoria te poartă printre munţi şi peisaje impresionante, valea Cernei reprezentând un defileu lung de 40 km, în care apa a săpat în stâncă şi şi-a croit drum. Este un loc minunat, încărcat de legendă, care păstrează încă parfumul începuturilor, al naturii sălbatice.
⦁ Un obiectiv ce merită a fi vizitat în zonă este Barajul Cerna, cunoscut si sub denumirea de Valea lui Iovan. Se situează în primele 10 baraje ca înălţime din România.
⦁ Râul Cema ia naştere prin unirea apelor din izvorul care iese de sub Ciuceava Chicerii; Izbucul Cernei cu apele pârâului Cernişoara (de aici pare să îi vină şi numele), pârâu care izvorăşte la cca 10 km km mai sus, de sub Vârful Paltina, de la altitudinea de 2070 m.
Baia de Fier Peștera Muierilor ⦁ Peştera Muierilor se află în comuna Baia de Fier, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peştera, în timpuri străvechi, a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele.
⦁ Este prima peşteră electrificată din România. Are o lungime de aproximativ 3.600 de metri, fiind dispusă în 4 niveluri.
⦁ În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice şi mistreţi. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre.
⦁ De asemenea, în 1952 au fost descoperite si fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiţi. Fragmentele de craniu aparţinând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.
Polovragi Peștera Polovragi ⦁ Peştera Polovragi se găseşte în Munţii Parâng, pe malul stâng al Olteţului, la o altitudine de 670 m. În conştiinţa localnicilor, se păstrează vie o credinţă conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe, ar fi locuit în Peştera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor. Peştera găzduieşte o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peşteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular liliacul cu potcoavă, graţie formei de potcoavă a pliului ce le înconjoară nasul.